Botezul Domnului, sărbătoare cu triplă însemnătate pentru creștini
Actualitate (Categoria articolului)
Botezul Domnului, cunoscut în popor drept Boboteaza și în termeni teologici drept Epifania sau Teofania, este unul dintre marile praznice ale creștinătății, fiind prăznuit atât de ortodocși, cât și de catolici. Dacă privim către începuturile creștinismului, observăm că Epifania Domnului este cea mai veche sărbătoare a creștinătății. Primele mențiuni scrise despre această sărbătoare datează din jurul anului 385, fiind descrise în “Jurnalul de Călătorie” al pelerinei Egeria, care relata cum în Betleem și Ierusalim Nașterea Domnului și Botezul Domnului erau sărbătorite împreună, pe 6 ianuarie, sub numele de Epifania Domnului. Mai târziu, la sfârșitul secolului al IV-lea, sărbătorile au fost separate: Crăciunul a fost stabilit la 25 decembrie, pentru a înlocui definitiv sărbătoarea păgână a Soarelui, care avea loc la aceeași dată.
Creștinii ortodocși sărbătoresc de Bobotează trei evenimente importante din viața Mântuitorului Iisus Hristos pe pământ: Botezul în râul Iordan, Închinarea magilor de la Răsărit și Nunta din Cana Galileii.
Botezul Domnului
Conform Sfintei Evanghelii, se relatează că Iisus a venit din Galileea pentru a fi botezat de Ioan Botezătorul, care, văzându-L, a spus: „Iată mielul lui Dumnezeu, cel ce ridică păcatul lumii.” După ce Iisus a ieșit din apa Iordanului, „cerurile s-au deschis și Duhul lui Dumnezeu s-a pogorât ca un porumbel, venind peste El. Și un glas din ceruri a zis: «Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru care am binevoit»” (Matei 3:16-17).
Închinarea Magilor
Deși de Crăciun se face pomenirea Închinării Magilor, aceștia joacă un rol important și în contextul Epifaniei. Cei trei magi, Gaspar, Melchior și Baltazar, călăuziți de stea, au ajuns la locul nașterii lui Iisus, s-au închinat Lui și i-au oferit daruri simbolice: aur, smirnă și tămâie. Magii de la Răsărit sunt văzuți ca reprezentanți ai tuturor neamurilor venite la Hristos.
Nunta din Cana Galileii
La Nunta din Cana Galileii, Iisus a înfăptuit prima Sa minune, transformând apa în vin, în văzul mulțimii și al ucenicilor. Sfântul Evanghelist Ioan menționează că, fiind prezent la o nuntă împreună cu ucenicii săi, când s-a terminat vinul, mama lui Iisus i-a spus: „Nu mai au vin.” Iisus i-a răspuns: „O, femeie, ce ne privește pe Mine și pe tine? Ceasul Meu încă n-a venit.” Totuși, la îndemnul mamei Sale, slujitorii au umplut vasele cu apă, iar aceasta a fost transformată în vin, spre uimirea tuturor. Ioan adaugă: „Iisus a făcut acest început al semnelor Sale în Cana Galileii și Și-a arătat slava, iar ucenicii Lui au crezut în El.”
Tradiții și obiceiuri românești de Bobotează
Boboteaza este una dintre cele mai importante sărbători din an, atât datorită însemnătății sale spirituale, cât și apropierii de Nașterea Domnului. Așa cum perioada Crăciunului și a Anului Nou este încărcată de obiceiuri populare, și Praznicul Botezului Domnului este marcat de tradiții respectate cu sfințenie.
Cel mai cunoscut obicei este vizita preotului cu botezul la casele enoriașilor, când gospodăriile sunt stropite cu apă sfințită în timp ce se cântă Troparul Botezului Domnului. Se crede că astfel gospodăriile vor fi păzite de rele pe tot parcursul anului. În unele zone rurale, oamenii aprind focuri mari și fac zgomote pentru a alunga duhurile rele, urmând apoi să se așeze la masa de Bobotează, unde tradițional sunt servite piftia, grâul fiert și vinul roșu.
Orânduielile Bisericești
În Biserica Ortodoxă, o singură dată pe an se săvârșește Agheasma Mare, un ritual de sfințire a apei oficiat de preoți după Sfânta Liturghie. Credincioșii iau această apă sfințită pentru a o folosi timp de opt zile, până la Odovania Praznicului, atât pentru sfințirea lucrurilor din gospodărie, cât și pentru alinarea necazurilor. De asemenea, în Ajunul sau în ziua de Bobotează, preoții sfințesc apele din jurul localităților: râuri, lacuri și izvoare.
Colindele de Bobotează
Deși colindele sunt asociate în principal cu Crăciunul, există și cântări speciale dedicate Bobotezei. Acestea, cântate în biserici, preaslăvesc smerenia lui Iisus, care a ales să fie botezat în apele Iordanului de către Sfântul Ioan.
Deși farmecul Crăciunului domină adesea această perioadă, Boboteaza este un praznic de mare însemnătate. Dacă ne oprim să reflectăm asupra minunilor petrecute în râul Iordan, vom înțelege mai bine bucuria creștină legată de această sărbătoare, celebrată cu mare fast în țările occidentale și în America Latină.
Felix Precup