Intrarea în biserică a Maicii Domnului, prima sărbătoare din Postul Crăciunului, prilej de mare bucurie pentru creștini
Actualitate (Categoria articolului)
„Astăzi, înainte însemnarea bunăvoinţei lui Dumnezeu şi propovăduirea mântuirii oamenilor, în Biserica lui Dumnezeu luminat Fecioara se arată şi pe Hristos tuturor mai înainte Îl vesteşte.” - Acestea sunt cuvintele troparului care răsună astăzi în biserici, marcând o sărbătoare importantă ce amintește de un moment semnificativ din istoria creștină, premergător misiunii de mântuire a omenirii. Sărbătoarea celebrează aducerea la templu a Sfintei Fecioare Maria de către părinții ei, Ioachim și Ana.
Deși ziua exactă a acestui eveniment nu este cunoscută, Sfinții Părinți au ales să îl serbeze pe 21 noiembrie, legându-l de zidirea unei biserici de către împăratul Justinian în Ierusalim, lângă ruinele templului. Aceasta a fost închinată Sfintei Fecioare și denumită Biserica Sfânta Maria „Cea Nouă”. Conform tradiției, biserica a fost sfințită pe 20 noiembrie, iar a doua zi, pe 21 noiembrie, s-a serbat hramul, sărbătoarea fiind consacrată aducerii Fecioarei Maria la templu.
Fiind prima sărbătoare din Postul Crăciunului și ultimul Praznic Împărătesc înainte de Nașterea Domnului, astăzi se săvârșesc rânduielile specifice praznicului, iar pentru cei care țin post este dezlegare la pește.
Ca la orice mare sărbătoare, tradițiile, obiceiurile și superstițiile sunt prezente și astăzi. În popor, această zi mai este cunoscută drept „Ovidenia”, iar credința populară spune că este momentul în care cerurile se deschid și cele mai mari dorințe ale celor credincioși pot fi împlinite. Tot în această zi sunt pomeniți cei adormiți care au murit în condiții suspecte, înecați sau fără lumânare. Enoriașii obișnuiesc să aducă bucate de post, fructe și preparate din pește pentru a fi sfințite și împărțite de pomană împreună cu o lumânare sau o candelă.
Există și superstiții mai puțin legate de biserică. În unele sate, se crede că în seara de 21 noiembrie, strigoii umblă liberi, iar pentru a-i alunga, sătenii obișnuiau să ungă cu usturoi tocurile ușilor, ferestrele, sobele și cuptoarele. O altă tradiție interesantă legată de această zi este cea a crenguțelor de măr. Copiii le adună și le pun în apă, iar crenguțele înmugurite sunt folosite la Anul Nou pentru sorcovă.
Această sărbătoare plină de semnificație este o ocazie de bucurie și reflecție pentru toți credincioșii, aducând în prim-plan tradițiile, valorile și spiritualitatea poporului român.
Felix Precup