Recital de muzică pentru aripile inimii

La finele unui masterclass, destinderea cursanţilor nu e la ea acasă. Urmează marile emoţii ale recitalului. Acumulările, îndreptările şi secretele artei interpretative adăugate şi şlefuite la bagajul propriu, pe care studentul l-a prezentat maestrului la începutul destăinuirilor, îşi află acum cel mai proaspăt moment pentru apariţia scenică.

Biserica Romano-catolică Sfântul Anton de Padova, una dintre bijuteriile arhitectonice de preţ ale urbei noastre, a găzduit cu bucurie şi căldură primul episod al recitalului de canto clasic al elevelor Doamnei Claudia Codreanu. Celelalte două urmau să aibă loc la Muzeul Haşdeu şi mai apoi pe scena casei de cultură cu prestaţii într-un spectacol de operă, ocazie unică şi rară de care se bucură atât studentele de la conservator absolvente de masterclass, cât şi oraşul nostru care se prea mândreşte cu maximum din ţară la numărul de intelectuali pe suta de locuitori; şi în ce companie selectă vor fi cântat liricele domniţe la cele trei evenimente găzduite de municipiul nostru: tenorul Thomas Paul, de la opera regală din Copenhaga, basul Jonathan Story din Marea Britanie, pianistul, organistul şi dirijorul Adrian Suciu de la “Mozarteun” din Salzburg. (Este necesar de făcut o corectură, pe afiş scrie Germania în loc de Austria.)

De ce este aleasă frecvent biserica catolică pentru concerte? Pentru că dispune de o orgă cu tuburi funcţională, un instrument complex, grandios, supranumit regina instrumentelor muzicale. La noi în judeţ se mai află doar două orgi cu tuburi, una la biserica catolică din Ploieşti şi alta la Castelul Peleş.

Mulţumiri fie aduse Doamnei Anca Poştea, managerul “Festivalului Internaţional 4 Arts - Dan Iordăchescu” şi părintelui paroh Claudiu Cojan pentru găzduire şi răbdarea de a-i asculta la repetiţii pe protagonişti. La începutul concertului când a fost prezentat tenorul Thomas Paul şi vocea lui puternică şi măiastră, părintele, întrebat dacă nu l-au deranjat atâtea repetiţii a replicat: “Şi-ncă ce voce! O auzeam din casa parohială.”

Concertul a început cu Teodora Ştefănescu, o fetiţă drăgălaşă care n-a absolvit încă 4 clase primare, dar a absolvit cu brio un masterclass de canto şi ne-a înduioşat din faţa altarului cu un “Ave Maria” de Gullio Caccini. Tot ea, la finalul concertului a revenit să ne bucure cu vocea ei dulcică şi a cântat “You raise me up” de Rolf Løvland. Doamna Profesor Codreanu o sorbea din ochi din capătul coridorului şi încerca, mai emoţionată decât solista, să-i mai facă semnuleţe discrete să nu uite vreun amănunt al interpretării.

Ceilalţi au cântat de la balcon, în limbaj de biserică orientală de la cafas, acompaniaţi la orgă de Maestrul Adrian Suciu care a şi prezentat programul concertului oferind publicului mici detalii de istoria muzicii legate de compozitori şi piesele interpretate.

Ioana Grindeanu, soprană, purtându-şi în voce fericirea de a fi admisă de curând la conservatorul din Timişoara, a interpretat melodioasa lucrare  “Caro mio ben” de Tommaso Giordani.

Momentul mult aşteptat, curiozitatea întruchipată a tuturor, a fost să se fi auzit pentru prima dată public la Câmpina vocea lui Thomas Paul. Aceasta s-a produs în duet cu soprana Mara Poştea, studentă în anul IV la conservatorul din Bucureşti la secţia canto, în capodopera lui César Franck “Panis angelicus” (“Pâine îngerească” - versuri ce se cântă în biserica catolică la împărtăşanie şi la binecuvântarea euharistică şi au o mare încărcătură sacră şi emoţională). Duetul a curs splendid, iar vocea tenorului a uimit pur şi simplu prin frumuseţe şi amploare. Soprana s-a ridicat şi ea pe înălţimile măiestriei, fără a se simţi cât de puţin eclipsată, poate doar o mică lipsă de avânt datorată acestei sarcini copleşitoare.

Elena Pîslaru - Ranghilof, soprană proaspăt admisă la conservatorul din Bucureşti, a adus în deliciul publicului Ave Maria de Bach-Gounod.

La fel de cu multă curiozitate a fost aşteptată şi vocea impunătoare, plină de farmec şi prestanţă a basului Jonathan Story ce a lăsat o impresie memorabilă cântând o arie din opera “Simon Boccanegra” de Giuseppe Verdi. Partea din arie ce-ar fi revenit corului a fost transpusă şi interpretată printr-ul lung, fascinant şi meditativ intermezzo de orgă. Adrian Suciu a demonstrat încă o dată cât de împrietenit pe vecie este cu orga, cât de agil şi lejer o mânuieşte întru delectarea publicului.

Printre invitaţi s-a numărat şi Ştefan Linu, bas la opera din Timişoara, care a interpretat două lieduri moderne româneşti pe muzică de Pascal Bentoiu şi respectiv Tiberiu Brediceanu. Ştefan Linu a venit la Câmpina ca invitat pentru un rol în spectacolul de operă.

Distinsa Doamnă a liricii româneşti, Claudia Codreanu, şi-a exprimat regretul că în anii precedenţi foarte puţini băieţi s-au înscris la masterclass la canto de operă, iar anul acesta absolut niciunul.

Canto clasic la băieţi, cea mai bizară pasiune posibilă la români. Băieţii, flăcăii, bărbaţii care visează să devină solişti de operă sunt mai puţini decât cei ce visează o medalie olimpică la lupte greco-romane, însă, e drept că sunt ceva mai mulţi decât cei ce se pregătesc să fie campioni naţionali la oină.

Credeţi că ar visa cineva să ajungă precum Thomas Paul?… Nu prea seamănă cu “X Factor” sau “Vocea României”, nici cu folk, nici cu pop, nici cu rap, nici cu “house”, de manele… nici nu-ncape vorba.

Să revenim în biserica noastră şi la muzica noastră. La bis! Thomas Paul a cântat Ave Maria de Schubert.

Jovial, foarte amical şi cu spirit de glumă, după concert marele tenor a stat de vorbă pe treptele bisericii cu fiecare dintre cei ce-au dorit să-i adreseze mulţumiri, felicitări, vorbe calde sau întrebări curioase. Una dintre întrebările care părea că pică precum cele de la paparazzi obraznici ca nuca-n perete a fost: “Aţi avut emoţii?”

Thomas Paul a răspuns: “Da, e adevărat că am avut mici emoţii. A fost prima oară în viaţa mea când am cântat în public după partitură, că nu o ştiam pe dinafară, Ave Maria de Schubert.”

Dan Precup